romana english

LUCRĂRI ORIGINALE

Tehnici de diagnostic în aspiraţiile de corpi străini organici la copii – serie de cazuri clinice

Mioriţa Toader, Alina Oprea, Corneliu Toader, Andra Beldiman, Olivia Ștefan, Mircea Drăghici
Tehnici de diagnostic în aspiraţiile de corpi străini organici la copii – serie de cazuri clinice

Aspirarea corpilor străini traheobronșici constituie o urgență medicală cu potențial letal, în special în rândul
copiilor mici, fiind grevată de o mortalitate și morbiditate considerabilă, prin posibilitatea obstruării căii aeriene, determinând astfel insuficiență respiratorie acută. Dificultățile diagnostice sunt generate de marea varietate a tabloului clinic, uneori acesta constând în simptome minore, nespecifice. Pentru un prognostic optim, doar o suspiciune clinică înaltă poate asigura un tratament prompt. Elementul central al algoritmului de diagnostic și de tratament este reprezentat de bronhoscopie. Lucrarea prezintă managementul multidisciplinar a doi copii cu aspirare de corp străin organic intrabronșic, evidențiindu‑se importanța unei conduite diagnostice orientate.

Cuvinte-cheie: corp străin, aspirare, bronhoscopie pediatrică

Depresia la pacienții cu bronhopneumopatie cronică obstructivă stabilă: studiu transversal în centrul național pentru boli respiratorii din Indonezia

Nur Nina Rosrita, Faisal Yunus, Tribowo Tuahta Ginting, Fariz Nurwidya
Depresia la pacienții cu bronhopneumopatie cronică obstructivă stabilă: studiu transversal în centrul național pentru boli respiratorii din Indonezia

Introducere: Bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) este o cauză majoră de morbiditate și mortalitate în lume, inclusiv în Indonezia. Ea poate cauza comorbidităţi ca osteoporoza, insuficienţa cardiacă, diabet și depresie. Depresia este o comorbiditate comună ce afectează pacienţii cu BPOC, fiind din păcate adesea subdiagnosticată.

Obiectiv: Obiectivul acestui studiu a fost de a identifica prevalenţa depresiei și factorii asociaţi la pacienţii cu BPOC stabil din Persahabatan Hospital Jakarta.

Metodă: Acesta este un studiu transversal, încare pacienţii cu BPOC stabil care s-au prezentat la ambulatoriul spitalului și au întrunit criteriile de includere și de excludere au fost interogaţi cu privire la istoricul bolii, făcându-li-se examen clinic și teste funcţionale și aplicându-li-se chestionarul Mini International Neuropsychiatric Interview versiunea (MINI) ICD 10.


Rezultate: Au fost înrolaţi 141 de pacienţi. Prevalenţa depresiei a fost de 19,1%. Pacienţii cu test CAT de
evaluare a BPOC cu scor ≥10 au un risc de 14 ori maim mare pentru depresie (p<0,001) faţă de subiecţii cu scor CAT ușor (<10). Există o asociere statistic semnificativă a depresiei cu grupul BPOC bazat de simptome (p<0,001), statutul de fumător (p<0,007) și indicele Brinkmann (p<0,026). Nu am găsit nici o asociere semnificativă a depresiei cu grupul BPOC bazat pe risc (p=0,799) și limitarea funcţională (p>1.000).


Concluzie: Prevalenţa depresiei la pacienţii cu BPOC stabil în Persahabatan Hospital Jakarta
a fost de 19,1%. Există o asociere semnificativă a depresiei cu grupul BPOC bazat pe simptome, statutul de fumător și indicele Brinkmann.

Cuvinte-cheie: BPOC, depresie, prevalenţă, stabil

Depresia la pacienții cu bronhopneumopatie cronică obstructivă stabilă: studiu transversal în centrul național pentru boli respiratorii din Indonezia

Corelaţii clinico-paraclinice la pacienţii cu fibroză chistică și infecţie cu Pseudomonas aeruginosa: experienţa unui Centru Regional

Roxana Smădeanu, Simona Moșescu, Carmen Zăpucioiu, Dumitru Orășeanu
Corelaţii clinico-paraclinice la pacienţii cu fibroză chistică și infecţie cu Pseudomonas aeruginosa: experienţa unui Centru Regional

Pseudomonas aeruginosa (Pa) este cel mai important patogen care influenţează prognosticul pacienţilor cu fibroză chistică (FC). Decelarea corelaţiilor asociate infecţiei cu Pa poate schimba modul în care se abordează planul de investigaţii și cel terapeutic. Acest studiu își propune să evalueze corelaţiile dintre diverși factori precum vârsta la diagnostic, starea de nutriţie, starea de homozigot al mutaţiei delF508, numărul de exacerbări pe an, modificările imagistice, prezenţa infecţiei cronice cu Stafilococcus aureus, nivelul seric al imunoglobulinelor G totale (IgG) și al gamaglobulinelor și parametrii ventilatori - capacitatea vitală forţată (CVF) și volumul expirator maxim în prima secundă (VEMS1) și asocierea infecţiei cu Pa. Metode. Asocierile dintre parametrii analizaţi s-au realizat prin regresie logistică; comparaţiile dintre mediile variabilelor continue s-au efectuat cu testul t-student; distribuţia variabilelor s-a testat cu ajutorul testului Chi-pătrat, iar corelaţiile dintre variabile s-au apreciat cu ajutorul coeficientului Pearson. Rezultate. Vârsta medie la achiziţia Pa a fost de 5,26 ani (±5,3 ani). Din cei 50 de pacienţi incluși în studiu, 21 au contractat infecţia cu Pa la o mediană a vârstei la primoinfecţie de 3 ani. Am identificat un număr mai mare de exacerbări pe an la cei cu infecţie cu Pa (2,71 faţă de 1,38 exacerbări pe an, p=0,002); creșterea scorului radiologic cu o unitate se asociază cu creșterea riscului de infecţie cu Pa (OR 1,31; 95% CI 1,10-1,56; p=0,002), media scorului radiologic Brasfield fiind mai mică pentru cei neinfectaţi (6,9 vs. 11 puncte, p=0,001); creșterea gradului bronșiectaziilor se asociază infecţiei cu Pa (OR 3,75; CI 1,77-7,96; p=0,001); valorile gamaglobulinelor (15,91 vs. 19,42%, p=0,01), respectiv cele ale imunoglobulinelor G (IgG) (9,8 vs. 11,9 g/l; p=0,05) fiind mai mari în cazul celor infectaţi.

Concluzii. Numărul crescut de exacerbări pe an, severitatea modificărilor imagistice, nivelul IgG și cel al gamaglobulinelor se asociază infecţiei cu Pa. Urmărirea acestor parametri ghidează conduita terapeutică.


Cuvinte-cheie: Pseudomonas aeruginosa, factori de risc, fibroză chistică