romana english

Lucrari Originale

Registrul National de Pneumopatii Interstitiale Difuze si Sarcoidoza (REGIS): justificare, metodologie de lucru

Irina Strambu1, Diana Ionita1, Ionela Belaconi1, Irina Stoia2, Voicu Tudorache2 Contact: Irina Strambu, istrambu@yahoo.com
1. Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” Bucuresti; 2. Clinica de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infectioase „Victor Babes” Timisoara
REZUMAT

Pneumopatiile interstitiale difuze (PID) reprezinta un grup extrem de heterogen de maladii (peste 200), cu prevalenta redusa, dar in majoritatea lor cu un impact major asupra calitatii vietii si supravietuirii indivizilor afectati. In PID se incadreaza: fibroza pulmonara idiopatica, sarcoidoza, pneumonitele de hipersensibilitate, colagenoze, vasculite, pneumonia eozinofilica etc. Prevalenta acestor boli nu este cunoscuta in Romania; diagnosticul corect presupune acces la investigatii de specialitate si experienta clinica in acest grup de afectiuni. Autorii propun infiintarea unui Registru National de Pneumopatii Interstitiale Difuze si Sarcoidoza (REGIS), bazat pe experienta altor registre nationale de PID, care sa permita acumularea unei experiente clinice colective in domeniul PID, evaluarea datelor epidemiologice, crearea unei platforme educative pentru tinerii medici, mai buna intelegere a evolutiei si prognosticului acestui grup de afectiuni, formularea unui Ghid de diagnostic si management al PID specific romanesc si utilizarea bazei de date pentru protocoale de cercetare clinica. Registrul este initiat ca pilot in doua centre din Romania: Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta" Bucuresti si Clinica de Pneumoftiziologie, Spitalul de Boli Infectioase „Victor Babes" Timisoara, urmand ca, pe masura stabilirii criteriilor de includere in baza de date, a formularii unui Ghid de diagnostic al PID si a postarii pe web a registrului, sa poata participa si celelalte centre din Romania cu preocupari in domeniul PID.

Cuvinte-cheie: pneumopatii interstitiale difuze, sarcoidoza, registru national, baza de date

Calitatea somnului la studenti

Alina Micu1, Cristian Cojocaru2, Gianina Luca3, Traian Mihaescu2 Contact: Cristian Cojocaru, criscoj@mail.dntis.ro
1. Spitalul Clinic Judetean de Urgente „Sfantul Spiridon” Iasi, Clinica I Oftalmologie; 2. Universitatea de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa” Iasi, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iasi; 3. University of Lausanne, Faculty of Biology and Medicine Center of Integrative Genomics

REZUMAT

Calitatea somnului este un factor important care poate interveni in procesul de invatare al studentilor. Utilizand diverse procedee de analiza, studiile existente sugereaza ca tulburarile de somn ale studentilor sunt relativ frecvente 1. In studiul de fata s-a urmarit interactiunea dintre diversi factori de mediu sau habituali si calitatea somnului la un grup de studenti ai Universitatii de Medicina si Farmacie „Grigore T. Popa" din Iasi. Au fost evaluati 30 de studenti (2 au fost exclusi), la care s-a realizat o inregistrare polisomnografica si s-au completat chestionarul Epworth si jurnalul de somn pe o durata de doua saptamani. A fost inregistrat consumul de cafea, bauturi energizante, ceai verde sau negru si de alcool. In cadrul evaluarii, pentru a descrie calitatea somnului s-a utilizat si „Sleep Disturbance Index" (SDI). Numarul mediu de ore de somn pe durata celor doua saptamani a fost 7,8 ore (95% CI: 7,6-8) si s-a constatat ca studentele dorm mai multe ore pe noapte decat studentii. Rezultatele obtinute sugereaza ca exista o corelatie semnificativa intre consumul de excitante psihice si fragmentarea somnului. De asemenea, somnolenta diurna excesiva declarata nu concorda cu calitatea somnului obtinuta din inregistrarile polisomnografice, aceasta parand mai degraba a-si gasi explicatia in igiena deficitara a somnului (ora inaintata de culcare) si in consumul de excitante psihice.

Cuvinte-cheie: somn, studenti, polisomnografie

Factorii determinanti ai fumatului la elevii de liceu in Iran, cu accent pe fumatul in randul profesorilor: studiu populational

Emami Habib1,2, Amir Soha Rezai Shiraz3, Ghazal Naseri-Kouzehgarani4, Sharifi Hooman1, Masjedi Mohammad Reza5 Contact: Sharifi Hooman, drhooman2000@yaho.com
1. Tobacco Prevention and Control Research Center (TPCRC), Masih Daneshvari Hospital, Shaheed Beheshti Medical Science University, Tehran, Iran; 2. Department of Epidemiology and Biostatistics, National Research Institute of Tuberculosis and Lung Disease (NRITLD), Shahid Beheshti University, M.C., Tehran, Iran; 3. Tobacco Resident Medical Officer, Women’s and Children’s Hospital 72 King William Road, North Adelaide, 5006, Australia; 4. Division of Nutritional Sciences, Department of Food Science& Human Nutrition, University of Illinois at Urbana-Champaign, IL, USA; 5. Department of Pulmonary Medicine, (NRITLD), Shahid Beheshti University, M.C., Tehran, Iran

REZUMAT

Introducere: Aprobarea fumatului de catre prieteni si profesori creste probabilitatea de a fuma in randul elevilor. Studiul de fata urmareste sa determine daca fumatul la adolescenti este asociat cu fumatul la profesori sau la colegi, dupa eliminarea altor factori de influenta posibili.

Materiale si metode: Studiul cros-sectional a fost realizat pe un esantion reprezentativ de 4599 de elevi de anul 3 din licee din Teheran. Acestora li s-a administrat un chestionar cu 21 de intrebari referitoare la date demografice si la consumul de tutun. Rezultatele au fost analizate comparativ pentru cele doua sexe. Asocierea dintre obiceiul de a fuma si expunerea la fumatul in randul profesorilor a fost investigata utilizand analiza univariata si multivariata, cu corectie in functie de fumatul parental, in randul prietenilor, al fratilor si in functie de sex. A fost construit un model de regresie logistica multivariata cu estimarea Odds Ratios ajustata.

Rezultate: In total, au fost recrutati 4591 de elevi cu varste de la 17 la 19 ani, dintre care2092 (45.6%) baieti si 2499 (54.4%) fete, cu varsta medie de 17,53±0,59 ani. 250 (12,1%) dintre baieti si 131 (5,3%) dintre fete au raportat ca sunt fumatori activi (p=0.001). Proportia de elevi fumatori si nefumatori care au declarat ca au fost expusi la fumatul profesorilor in incinta scolii afost de 209 (55,7%), respectiv 1191 (29,3%) (p=0.001). Dintre cei expusi la fumatul profesorilor in exterior, 220 (58,7%) erau fumatori si 1205 (29,2%) erau nefumatori (p=0.001). Dupa ajustarea in functie de sex, obiceiul de a fuma la tata, mama, frati, surori si cei mai buni prieteni, expunerea la fumatul profesorilor in perimetrul scolii, dar nu in scoala, a fost semnificativ asociata cu statusul de fumator curent al elevilor (OR=2,1, 95% CI:1.7-2.7). Obiceiul de a fuma al celui mai bun prieten a fost puternic asociat cu fumatul activ la adolescentii analizati, dupa ajustarea in functie de variabilele de mai sus (OR=6,7, 95% CI:5-9).

Concluzii: Fumatul profesorilor in timpul orelor de scoala si fumatul in randul celor mai buni prieteni sunt doi determinanti importanti care trebuie avuti in vedere in orice proiect de realizare a unor scoli „fara fumat".

Cuvinte-cheie: adolescent, profesor, fumat, scoala

Sensibilitatea nivelului de alfa-1 antitripsina in detectarea deficientei mostenite la pacientii cu BPOC

Danielius Serapinas1, 2, Raimundas Sakalauskas1 Contact: Danielius Serapinas, dserapinas@gmail.com
1. Department of Pulmonology and Immunology, Medical Academy, Lithuanian University of Health Sciences; 2. Mykolas Romeris University

REZUMAT

Cadru general si obiective. Deficienta de alfa-1 antitripsina este o conditie subdiagnosticata la pacienti cu bronhopneumopatie cronica obstructiva. Diagnosticul de certitudine este confirmarea mutatiei genetice, insa pentru screening, masurarea cantitativa a nivelului alfa-1 antitripsinei poate fiutila. Scopul acestui studiu a fost evaluarea sensibilitatii si specificitatii metodelor cantitative de detectare a deficientei alfa-1 antitripsinei.

Metode. Concentratia serica a alfa-1 antitripsinei de la pacienti cu bronhopenumopatie cronica obstructiva (n=1167), definita conform criteriilor GOLD, a fostdeterminata prin nefelometrie, iar genotipul alfa-1 antitripsinei a fost determinat prin isoelectric-focusing.

Rezultate. Au fost identificate 8 deficiente severe de alfa-1 antitripsina la genotipul homozigot (ZZ) si 40 la genotipul heterozigot (-Z). Sensibilitatea calculata a determinarii cantitative a alfa-1antitripsinei prin nefelometrie pentru alela heterozigota PI*Z a fost de 45% si pentru genotipul homozigot ZZ a fost 88%. Specificitatea determinarii cantitative a deficientei de alfa-1 antitripsina a fost de 99%.

Concluzii. Un program de detectare a cazurilor de deficienta de alfa-1 antitripsina prinmetode cantitative derulat in randul pacientilor cu bronhopneumopatie cronica obstructiva ar fi specific, insa din cauza sensibilitatii reduse se recomanda doar in programe de screening.

Cuvinte-cheie: bronhopneumopatie cronica obstructiva, alfa-1 antitripsina, sensibilitate

Eficienta scorurilor prognostice in evaluarea pneumoniilor gripale severe

Dumitru Chesov, Doina Rusu, Oxana Munteanu, Victoria Brocovschii, Victor Botnaru Contact: Dumitru Chesov, chesov.dumitru@gmail.com
Universitatea de Stat de Medicina si Farmacie „Nicolae Testemitanu” Clinica Medicala nr. 2, Chisinau, Republica Moldova

REZUMAT

Scop: Compararea eficientei utilizarii unor scoruri prognostice la pacientii cu pneumonii gripale severe.

Material si metoda: Studiul a inclus 75 de cazuri de pneumonii severe asociate gripei 2009 AH1N1, la care in baza indicilor clinici si de laborator inregistrati la internare, retrospectiv, au fost calculatescorurile: SCAP (Sever Community Acquired Pneumonia), CAP-PIRO (Community Acquired Pneumonia - Predisposition Infection Reaction, Organ failure), SMRT-CO (Systolic blood pressure, Multilobar infiltrates, Respiration rate, Tachycardia, Confusion, Oxygen), IDSA/ATS (Infectious Diseases Society of America/ American Thoracic Society). Scorurile analizate au fost aplicate pentru prognosticarea survenirii decesului si aplicarii ventilatiei mecanice invazive (VMI). Performantele instrumentelor prognostice evaluate au fost apreciate in baza AUC (area under receiver characteristic curve), precum si a sensibilitatii si specificitatii de identificare a pacientilor cu risc inalt de evolutie severa a pneumoniei.

Rezultate: Aplicarea VMI a necesitat 29 (38,7%) dintre subiectii inclusi in studiu, iar in cazul a 15 (20%) boala s-a sfarsit cu deces. Desi toate scorurile analizate au demonstrat o putere discriminatorie foarte buna (AUC > 0,8), in cazul unora, in clasele de risc crescut pentru evolutia severa a bolii, a fost inregistrata o sensibilitate foarte joasa atat in prognosticarea survenirii decesului (IDSA/ATS - 0%; 95%CI, 0%-21,8%), cat si a necesitatii de aplicare a VMI (IDSA/ATS - 0%; 95%CI, 0-11,9%); SCAP - 58,6% (95%CI, 38,9%-76,5%); CAP-PIRO - 58,6% (95%CI, 38,9%-76,5%).

Concluzii: Scorurile CAP-PIRO si SMRT-CO au demonstrat cele mai bune performante in evaluarea riscului survenirii decesului, iar ultimul si in evaluarea necesitatii aplicarii VMI. Celelalte scoruri analizate (IDSA/ ATS si SCAP) subestimeaza riscul survenirii ambelor complicatii evaluate.

Cuvinte-cheie: pneumonie, gripa 2009 AH1N1, scoruri prognostice