Referate generale

De la fumat la BPOC – abordări curente

Bronhopneumopatia cronică obstructivă (BPOC) rămane una dintre cauzele majore de mortalitate din întreaga lume. În pofida faptului că este cea mai studiată maladie indusă de fumat, încă nu sunt date concludente în privinţa aspectelor fiziopatologice şi a tratamentului, chiar dacă au fost determinate efectele dăunătoare ale diversităţii de molecule implicate şi au fost propuse câteva terapii fezabile pentru diminuarea secreţiei acestora. Studiile actuale se axează preponderent pe originea autoimună a BPOC şi pe modificările epigenetice. Ideea de autoimunitate în BPOC indus de fumat a prins contur odată cu identificarea autoanticorpilor în serul pacientului, pe când unele studii consideră complexele de anticorpi localizate în plămâni mai importante pentru viitoarele cercetări. Investigarea aspectelor autoimune ale BPOC va permite selectarea unor strategii de tratament mai concrete. Pregnanţa modificărilor epigenetice din acest domeniu poate fi apreciată pornind de la existenţa unei conexiuni dintre modificările epigenetice induse de fumatul matern şi dezvoltarea ulterioară a BPOC. Aceasta explică tendinţa savanţilor pentru medicamentele capabile să restabilească aceste transformări precum agenţii de deacetilare, care posibil că previn şi rezistenţa către steroizi. Totuşi stoparea fumatului rămâne a fi abordarea indispensabilă pentru tratamentul şi prevenţia BPOC.
Cuvinte‑cheie: BPOC, fumat, modificari epigenetice.

Articol

Este servoventilaţia în sindromul de apnee de tip central încă funcţională?

Ultima „cutie neagră" pe servoventilația adaptativă în sindromul de apnee centrală a generat multe probleme conexe privind terapiile alternative. Autorii, pornind de la două articole franceze recente privind acest subiect încearcă să vadă ce lipsește și ce este de făcut.
Cuvinte‑cheie: servoventilaţie adaptativă, sindromul de apnee în somn formă centrală, terapii alternative

Articol

Influența fumatului asupra somnului și a sindromului de apnee obstructivă de somn

Diferitele efecte patogene ale fumatului asupra stării de sănătate au fost îndelung studiate, în special în ceea ce privește patologiile vasculare, neoplazice și respiratorii. În ultima vreme, interesul legat de impactul negativ al țigaretelor s-a mutat spre medicina somnului. Consumul de tutun a fost asociat cu modificarea arhitecturii somnului, atât pe parcursul consumului activ, cât și după renunțare. Efectele sale în cadrul tulburărilor respiratorii în timpul somnului (TRTS), și în special în sindromul de apnee în somn obstructiv (SASO) rămân încă în dezbatere. Este neclar dacă fumatul reprezintă un factor de risc pentru SASO sau dacă sevrajul fumatului are efecte benefice pe SASO sau tratamentul său. Pare a fi un efect sinergic între fumat și SASO, ambele crescând morbiditatea cardiovasculară. Studii viitoare sunt necesare pentru a dovedi puterea acestei asocieri. Ne propunem o trecere în revistă a datelor de literatură în ceea ce privește consecințele fumatului asupra arhitecturii somnului și TRTS, cu accent pe implicațiile clinice și tratamentul SASO.
Cuvinte‑cheie: sindrom de apnee în somn obstructiv, fumat, nicotină, tulburări respiratorii în timpul somnului, sforăit, renunțare la fumat

Articol