romana english

Cazuri clinice

Operabilitate în hipertensiunea pulmonară cronică postembolică

Tudor Constantinescu, Miron Alexandru Bogdan
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ București

Prezentăm cazul unui pacient de 86 de ani, diagnosticat cu hipertensiune pulmonară cronică postembolică (HTPCPE), cu obstrucții bilaterale proximale ale arterelor pulmonare. Antecedentele includ hipertensiune sistemică, hiperplazie benignă de prostată și adenocarcinom colonic in situ vindecat prin radioterapie locală. Nu a prezentat antecedente de boală tromboembolică veno-pulmonară.
Bilanțul a cuprins o analiză detaliată hemodinamică pulmonară și a funcției cordului drept prin ecocardiografie și cateterism cardiac drept, evaluare imagistică a circulației pulmonare prin tomografie computerizată cu contrast i.v., dar și o evaluare completă a cordului stâng, a funcției pulmonare, statusului neurologic, funcțiilor hepatice și renale. O nouă colonoscopie a confirmat absența recidivei tumorale a carcinomului colonic.
Singura terapie curativă a formelor proximale de HTPCPE este trombendarterectomia pulmonară, o procedură chirurgicală complexă, disponibilă doar în câteva centre la nivel mondial. Cazul a fost discutat în echipă multidisciplinară și indicația chirurgicală s-a bazat pe limitarea semnificativă a toleranței la efort, accesibilitate chirurgicală a trombilor, absența comorbidităților semnificative și a consimțământului informat al pacientului. Limitările intervenției au fost considerate vârsta înaintată și istoricul oncologic.
Procedura chirurgicală a fost efectuată în Departamentul de Chirurgie Cardiovasculară, de către prof. dr. Walter Klepetko și prof. dr. Marian Gașpar, cu evoluție favorabilă clinică și hemodinamică. Prezentăm efectele secundare apărute și principalii parametri de urmărire.
Concluzie: trombendarterectomia ar trebui evaluată inițial la toți pacienții diagnosticați cu HTPCPE, iar vârsta înaintată nu ar trebui să fie considerată o contraindicație absolută în absența altor limitări semnificative.

Cuvinte-cheie: hipertensiune pulmonară cronică postembolică, trombendarterectomie

Pleurezie eozinofilică de cauză medicamentoasă

Raluca Vasilescu
Medic Primar Pneumologie, Secţia Pneumologie I, Spitalul Clinic de Boli Infecţioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș“ București

Reacțiile de hipersensibilitate la medicamente, unele larg utilizate, cum este medicația adresată sistemului nervos central, îmbracă variate forme, plămânul fiind un organ-țintă pentru astfel de evenimente. Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 40 de ani, nefumător, cu encefalopatie infantilă, comițialitate de la 6 ani cu crize polimorfe (predominant de tip absență), cu schemă anticonvulsivantă din 2011 (carbamazepin, valproat de sodiu și levetiracetam), fără APP pulmonare, cu debutul suferinței actuale cu 2 săptămâni anterior cu durere toracică, tuse seacă trenantă. Nu a urmat tratament antibiotic. A efectuat radiografie pulmonară, ulterior CT torace, pe 27 iunie 2013, cu evidențierea pleureziei stângi, pentru care se adresează serviciului nostru. Toracocenteza stângă diagnostică extrage 20 ml lichid pleural hemoragic: exsudat eozinofilic (60%) cu ADA normală. În paralel, este prezentă eozinofilie sangvină moderată: 13,7% (1780/mm3). Sub tratamentul corticosteroid, eozinofilia serică și pleurală regresează (la a doua toracocenteză, procentul de eozinofile s-a redus la 32%).
S-au exclus: infarctul pulmonar cu pleurezie secundară, traumatismul toracic, pancreatita acută cu pleurezie secundară, neoplazia.
Nu s-a documentat infiltrat Loeffler pulmonar tranzitoriu, serologia pentru Toxocara este de tip IgG (anamnestică) și cu valoare nesemnificativă pentru episodul actual, nu a avut simptomatologie sugestivă pentru toxocaroză (aparține micii copilării, nu a avut hepatomegalie etc.), nu are hidatidoză, nici trichineloză.
Ca diagnostic de excludere s-a luat în discuție o reacție de hipersensibilitate la medicația anticonvulsivantă (semnalată în literatura de specialitate), carbamazepin și valproat de sodiu (chiar dacă medicația a fost administrată de mai multă vreme), cu eozinofilie serică și pleurezie eozinofilică.
În colaborare cu medicul neurolog, s-a sistat administrarea medicamentelor de mai sus și urmează tratament cu lamotrigină 2 cp./ zi și levetiracetam 1 cp./zi, bine tolerate, fără episoade de absență. Se remite complet eozinofilia serică și regresează total pleurezia stângă. Controalele ulterioare confirmă evoluția favorabilă, cu vindecarea pleureziei și normalizarea hemogramei, rezultate stabile la 7 luni de la modificarea schemei anticonvulsivante.

Cuvinte-cheie: pleurezie, eozinofile, hipersensibilitate, anticonvulsivante

Caz complex cu tulburări respiratorii, endocrine și digestive – complicaţii tardive post-esofagoplastie cu colon pentru ingestie de sodă caustică

Ciprian Bolca, Mihaela Tănăsescu, Olga Dănăilă, Cristian Paleru, Ioan Cordoș
Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta“ București

Complicațiile pe termen lung după esofagoplastie sunt bine cunoscute, dar tratamentul lor este dificil în contextul unor pacienți cu multiple comorbidități asociate. Prezentăm cazul unui pacient de 26 de ani cu numeroase complicații tardive asociate unei esofagoplastii cu colon efectuate în copilărie pentru ingestie de sodă caustică; din nefericire, cu sfârșit nedorit, în ciuda tuturor eforturilor depuse pe parcursul unei spitalizări prelungite. Vom analiza, în continuare, momentele-cheie pe parcursul evoluției pacientului și vom discuta alte opțiuni care ar fi fost posibile în cazul în speță.

Cuvinte-cheie: esofagoplastie cu colon,pneumonectomie, hipoparatiroidism primar