Lucrari originale
Deficitul de alfa-1 antitripsină și pneumotoraxul spontan: posibilă relație cauzală
Danielius Serapinas 1,2 ; Viltaute Obrikyte 1; Dalius Vaicius 3; Ruta Balciuviene 3; Arvydas Valavicius 4 ; Raimundas Sakalauskas 11. Department of Pulmonology and Immunology, Medical Academy, Lithuanian University of Health Sciences; 2. Mykolas Romeris University; 3. Department of Pulmonology and Alergology, Vilnius University Hospital Santariskiu Clinics; 4. Klaipeda University Hospital
Cuvinte-cheie: pneumotorax spontan, alfa-1 antitripsină, deficiență
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv și hipertensiunea arterială - o relație complicată? Rolul controlului valorilor tensionale la pacienții cu SASO
Oana-Claudia Deleanu, Andra Elena Mălăuţ, Ana Maria Nebunoiu, Miruna Mihaela Micheu, Florin Dumitru Mihălţan1. “Carol Davila” University of Medicine and Pharmacy, Bucharest, “Marius Nasta” Institute of Pneumophtisiology, Bucharest, Romania 2. “Marius Nasta” Institute of Pneumophtisiology, Bucharest, Romania 3. Clinical Emergency Hospital of Bucharest, Romania
Metodă: Din cei 483 de pacienți cu SASO urmăriți, 252 asociau HTA; 142 dintre aceștia (56,34%) primeau medicație antihipertensivă, 59 pacienți (41,54%) prezentau HTA controlată, 83 de pacienți (58,46%) prezentau HTA necontrolată. Datele demografice și antropometrice, simptomele SASO, comorbiditățile associate, indicele de apnei (IA), indicele apnei-hipopnei (IAH), indexul de desaturare, titrarea CPAP, rata de eșec la titrarea CPAP au fost studiate comparativ între pacienții cu HTA controlată și HTA necontrolată.
Rezultate: 59 de pacienți cu HTA controlată – 20 de femei (33,9%), 39 de bărbați (66,1%), cu vârsta medie de 56,08 ani ± 11,33, cu IAH mediu de 53,61 ± 34,42/oră, au necesitat o presiune CPAP medie de 10,15 ± 2,43 cm H O. 83 pacienți cu HTA necontrolată - 18 femei (21,7%), 65 de bărbați (78,3%), cu vârsta medie de 55 ± 9,06 ani, cu IAH mediu de 61,91 ± 43,61/oră, au necesitat o presiune CPAP medie de 10,47 ± 2 cm H2O. Comparativ cu grupul pacienților cu HTA controlată, pacienții cu HTA necontrolată au raportat cefalee matinală, oboseală matinală și impotență într-un procent mai ridicat (p=0,020, 0,018, respectiv 0,011). Scala de somnolență Epworth a fost sub 10 (limita pentru somnolență diurnă excesivă) la pacienții cu HTA controlată (p=0,001) și peste 10 la cei cu HTA necontrolată. Pacienții cu HTA necontrolată au fost diagnosticați cu HTA după o perioadă mai mare (p=0,006), au avut valori mai mari ale tensiunii arteriale sistolice și diastolice la momentul evaluării SASO. Diferențe semnificative statistic au fost înregistrate doar pentru IAH post-CPAP (11,89/oră vs. 22,30/oră, p=0,013) și indexului de desaturări nocturne post-CPAP (6,03/oră vs. 16,55/oră, p=0,017), ambele mai mari la pacienții cu HTA necontrolată. Ipoteza cu privire la existența diferențelor legate de comorbiditățile cardiovasculare nu a fost susținută.
Cuvinte-cheie: sindrom de apnee în somn de tip obstructiv, hipertensiune controlată, hipertensiune necontrolată
Caracteristicile astmului sever la copiii de vârstă mică din România
Mihai Craiu, Iustina Violeta Stan1. Institute for Mother and Child Care, “Alfred Rusescu” Children’s Hospital 2. Second Pediatric Clinic “Alfred Rusescu”, “Carol Davila” Medical University 3. First Pediatric Clinic “Alfred Rusescu”, “Carol Davila” Medical University 4. Medlife Children’s Hospital
Astmul este cea mai frecventă boală cronică a copilăriei. În ciuda îmbunătățirii semnificative a opțiunilor de tratament și instrumentelor de diagnostic, astmul rămâne la multi pacienți necontrolat. Termenul de „astm sever” pare a fi mai degrabă o „umbrelă” mare pentru un grup heterogen de boli. Această lucrare prezintă experiența noastră în două clinici de boli respiratorii care evaluează copiii astmatici. Studiul actual a fost conceput pentru a testa un algoritm pentru practica de zi cu zi la un grup special de pacienți: copii diagnosticați anterior cu astm bronșic sau wheezing recurent, evaluați de către medicul de familie sau pediatru ca boală severă („Decalog Astmul la Copii”). Din 313 copii referiți (într-o perioadă de incluziune de șase luni) am avut 202 copii care au completat studiul per-protocol. 49 (22,69%) au avut boli grave, dar numai 8 au avut astm sever (3,7% din totalul de pacienți și 18,6% dintre pacienții severi). Ei au fost mai mari ca vârstă, sexul masculin fiind mai puțin predominant și rino-conjunctivita și deficitul de vitamina D au fost mai frecvente decât la alți copii astmatici cu boală mai puțin severă. „Decalogul Astmul la Copii” pare a fi un instrument eficient pentru a diferenția astmul sever de restul copiilor cu boli reactive ale căilor respiratorii.
Cuvinte-cheie: astm, copii, algoritm