romana english

Lucrari Originale

Trombembolismul venos recidivat – un studiu prospectiv

Ionuţ Munteanu1, Ioana Munteanu2
1. Spitalul Clinic Sanador; 2. Institutul de Pneumologie „Marius Nasta” Bucureşti

Rezumat

Rata de recidivă după trombembolismul venos (TEV)este mare şi factorii de risc pentru evenimenteletromboembolice recurente au fost investigați numai pe oscară mică. Obiective: estimarea incidenţei cumulate aevenimentelor tromboembolice venoase recurente dupăun prim episod de trombembolism venos, identificareafactorilor de risc pentru tromboembolism venos recurent,a metodelelor optime de diagnostic şi stabilirea unuiprotocol terapeutic corespunzător. Metodă: am realizatun studiu prospectiv timp de 2 ani, pe 401 pacienți, cu TEVsimptomatic obiectiv verificat. Dosarele medicale au fostrevizuite pentru toţi pacienţii în timpul urmăririi şi au fostînregistrate episoadele de recurență tromboembolică. Rezultate: incidenţa evenimentelor tromboembolicevenoase recurente la 2 ani a fost de 16,54% după un primepisod de TEV. Incidenţa embolismului pulmonar fatal la 2ani de a fost de 4,54%. Tromboza venoasă profundă (TVP)proximală, neoplaziile şi istoricul de tromboembolismvenos anticipează un risc crescut de evenimente recurente.TVP postoperatorie şi o durată lungă a tratamentuluianticoagulant oral au implicat un risc mai mic deevenimente recurente. Sexul, vârsta, terapia iniţialăantitrombotică sau imobilizarea nu au afectat risculde un eveniment recurent. Tratamentul anticoagulantcondus corect scade rata de recidivă. Concluzii: ratade recurență după o TVP simptomatică este mare. Pacienţii cu TVP proximală, cancer diagnosticat,durată scurtă a tratamentului anticoagulant oralsau un istoric de evenimente tromboembolice auavut un risc mai mare de evenimente recurente, în timpce pacienţii cu TVP postoperator, dar fără patologieneoplazică au avut o rată de recurență mai mică.

Cuvinte-cheie: tromboembolism venos recidivat,factori de risc, profilaxie, terapie adecvată

CAT- COPD ASSESSMENT TEST Testul de evaluare a BPOC

Damaris Lidia Ardelean1, Lunceanu Iulia3, Roxana Popescu2, Cristian Didilescu2, Sorin Dinescu2, Mihai Olteanu2, Mimi Niţu2
1. Spitalul Clinic “ Victor Babeş” Craiova, 2. UMF Craiova, 3. Spitalul Clinic Târgu-Jiu

Rezumat

Introducere. Scopuri şi obiective. Testul CAT este untest simplu de cuantificare a impactului BPOC asuprapacientului şi a comunicării dintre medic şi pacient; esteun chestionar complex ce evaluează impactul afecţiuniiasupra statusului pulmonar şi creşterea calităţii vieţii.Punctajul chestionarului este de la 0 la 40. Cu cât scoruleste mai mare cu atât sănătatea este mai precară.Chestionarul se foloseşte în orice limbă şi ţară, de întreagapopulaţie cu BPOC. Materiale şi metodă. Am evaluat 71de pacienţi cu BPOC internaţi în Spitalului Clinic "VictorBabeş" Craiova în perioada 2010-2011, pacienţi care aufost incluşi într-un program de reabilitare respiratorieconstând în 16 şedinţe de exerciţii fizice şi educaţie, 8săptămâni. Rezultate şi discuţii. Valoarea medie aCAT iniţial, înaintea recuperării a fost cu 12,86% maimare decât final. Valoarea medie a scorului CAT postreabilitare la stadiul I de BPOC a înregistrat cea maiimportantă scădere, de 16,23%. Programul de reabilitarerespiratorie are impact favorabil asupra scorului CAT indiferent de statusul ponderal al bolnavului. Concluzii. Chestionarul CAT este un test sensibil, uşor de efectuat,care ajută la îmbunătăţirea comunicării între clinicianşi pacient cu un impact direct asupra calităţii vieţii.

Cuvinte-cheie: CAT, BPOC, reabilitare respiratorie

Diverse protocoale de criobiopsie versus biopsia cu pensă la pacienţii cu tumori endobronşice

Hamidreza Jabari, Ramin Sami, Mohammad Fakhri, Arda Kiani
Tracheal Diseases Research Center, National Research Institute of Tuberculosis and Lung Disease, Shahid Beheshti University of Medical Sciences, Tehran, Iran

Rezumat

Introducere: Biopsia cu pensa forceps este metodastandard de obținere a produselor patologice în leziunileendobronșice. Noi studii au propus utilizarea criosondeiflexibile ca o metodă alternativă pentru această tehnică. Deși utilitatea diagnostică a criobiopsiei este confirmată încâteva studii, există puține date privind protocolul optimpentru această metodă, deoarece unul dintre principaleleconsiderente în criobiopsie este timpul de înghețare.Obiective: Evaluarea randamentului diagnostic și siguranțabiopsiilor endobronșice folosind criosonda flexibilă. Maimult decât atât, diferiți timpi de congelare au fost evaluațipentru a obține un protocol optimizat al acestei metodediagnostice. Pacienți și metodă: Pentru fiecare pacient cu oleziune endobronșică confirmată au fost înregistrate valorilediagnostice ale biopsiei forceps, criobiopsiei în trei secunde,criobiopsiei în cinci secunde și rezultatele combinate alecriobiopsiei în ambii timpi. Rezultate: Un total de 60 depacienţi, (39 de bărbaţi și 21 de femei; Vârsta medie=56,7± 13.3) au fost incluși. Probele obținute prin criobiopsieîn cinci secunde au fost semnificativ mai mari decât celeobținute prin biopsie foceps sau criobiopsie în trei secunde(p < 0.001). Randamentele diagnostice obținute prin celetrei metode nu au fost semnificativ diferite (p > 0.05).Utilizarea simultană a produselor obținute în amândouătipurile de criobiopsii poate îmbunătăți semnificativrandamentul diagnostic (p = 0.02). Analiza statistică nua arătat nici o diferență semnificativă în ceea ce priveștefrecvența sângerarii între cele trei metode de recoltare. Concluzii: Acest studiu confirmă siguranța și fezabilitateacriobiopsiei. Adițional, combinarea recoltării prin doitimpi diferiți de inducție a frigului crește semnificativsensibilitatea acestei tehnici în curs de dezvoltare.

Cuvinte-cheie: timpul de inducere a frigului,criobiopsie, tumoră endobronșică, biopsie forceps

Efectul fumatului la membrii de familie sau prieteni asupra incidenţei fumatului la elevii de liceu

Fariba Rezaeetalab1, Fariborz Rezaeitalab2, Atefeh Soltaneefar3, Mahsoomeh Ghaznavi4, Tahereh Bakhshandeh4, Soheila Saberi5,6
Emam-Reza Hospital, Lung and Tuberculosis Research Center, Mashhad University of Medical Sciences, 2Neurology, Ebn-e-Sina Hospital, Mashhad University of Medical Sciences, 3 Psychiatry Department, Mashhad University of Medical Sciences, 4 Medical Student, Mashhad University of Medical Sciences, 5 Mashhad University of Medical Sciences, Iran 6The University of Sydney, Australia
Rezumat
 
Obiectiv: Fumatul este cea mai importantă cauzăprevenibilă de deces. Conform studiului global al fumatuluila tineri (GYTS) prezentat de OMS, 25% din fumători aufumat prima ţigară înaintea vârstei de 10 ani; prin urmare,este foarte important să investigăm efectul obiceiuluifumatului la familie şi prieteni asupra incidenţei fumatuluila adolescenţi. Materiale şi metodă: Acest studiu analitictransversal a fost realizat pe baza chestionarului GYTS. Populaţia studiată a fost reprezentată de 3000 de elevide liceu selectaţi aleator. Informaţiile au fost obţinuteaplicând chestionarul, care a fost completat anonimde elevi, fără supravegherea autorităţilor şcolare.Rezultatele au fost analizate cu programul SPSS11.5 folosind testul chi pătrat. Rezultate: Populaţia studiată a inclus 1842 de băieţi (61,4%) şi 1158 defete (38,6%) cu vârsta medie de 16,1 ani. În ceea cepriveşte obiceiul fumatului, 827 elevi (27,6%) eraufumători ocazionali, 122 elevi (4,2%) fumau regulat,518 elevi (17,3%) foloseau alt tip de tutun şi 1533 deelevi (51,1%) erau nefumători. În ce priveşte genul,77,6% din fumătorii ocazionali erau băieţi şi 22,4%fete. Băieţii şi fetele reprezentau 80,3%, respectiv19,7% din fumătorii constanţi. Dintre consumatoriide alte produse de tutun, 71,1% erau băieţi şi 28,9%fete. În privinţa membrilor de familie sau a prietenilorfumători, 1860 din elevii nefumători (85,6%) nu aveaufumători în familie şi doar 313 (14,4%) aveau celpuţin un fumător în familie, în timp ce 61,5% din eleviifumători aveau cel puţin un membru de familie fumător(p<0.001). Similar, 50,3% din elevii fumători aveauun numar de prieteni fumători, în timp ce doar 13% dinelevii nefumători aveau prieteni fumători. În ce priveştestatutul economic, acest studiu a arătat că 22,4% din eleviifumători şi 20,7% din elevii nefumători aveau mulţi banide buzunar. Concluzie: Acest studiu a arătat că incidenţafumatului la elevii de liceu se corelează semnificativ cuincidenţa fumatului între prieteni sau membrii de familie(p<0.001). Acest studiu a arătat şi că statutul economic(relevat de suma banilor de buzunar) are puţină sau nicio influenţă asupra fumatului la elevii de liceu (p=0.863).
 
Cuvinte-cheie: fumat, fumător, elev, membrude familie, prieten, bani de buzunar