romana english

Lucrari Originale

Relevanţa testului de mers de 6 minute şi a dispneei măsurată pe scala mMRC în evaluarea BPOC

Veronica Mănescu
Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Constanţa
Rezumat
 
Testul de mers de 6 minute (TM6) şi evaluarea dispneei prin scala modificată a Medical Research Council (mMRC) în bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC) permit un diagnostic integrat al severităţii, deficienţelor şi handicapului pacientului cu BPOC stabil, de vârstă activă, necesar medicului practician în vederea stabilirii programului de reabilitare adecvat. Studiul prospectiv descriptiv derulat în perioada ianuarie 2008 - octombrie 2010 a avut drept obiectiv determinarea relaţiilor existente între gradul de dispnee, Testul de mers de 6 minute şi gradul de severitate al pacienţilor cu BPOC, evaluat conform stadializării GOLD (Global Initiative for Chronic Obstructive Lung Disease). Material şi metodă. Într-un lot de 105 pacienţi cu vârsta între 44 şi 65 ani, s-a evaluat gradul de severitate al pacienţilor BPOC prin prisma parametrilor enunţaţi mai sus. Rezultate. Stadiile GOLD corelează foarte puternic cu gradul de dispnee evaluat pe scala mMRC. Stadiile GOLD coreleză moderat cu distanţa parcursă de pacientul BPOC în TM6. Gradele de dispnee corelează puternic cu distanţa parcursă în TM6. Concluzie. Gradul de dispnee evaluat prin scala mMRC permite evaluarea severităţii, dar şi a dizabilităţilor pacientului BPOC. TM6 permite evaluarea severităţii şi a prognosticului bolii prin distanţa parcursă, dar evaluează şi toleranţa la efort, relevând gradul de handicap.
 
Cuvinte-cheie: BPOC, stadializare GOLD, grad de dispnee, testul de mers de 6 minute

Articol

application Relevanţa testului de mers de 6 minute şi a dispneei măsurate pe scala mMRC în evaluarea BPOC
3/2012

Proteina C reactivă înalt senzitivă ca predictor al evoluţiei nefavorabile la pacienţii cu exacerbare acută a bronhopneumopatiei cronice obstructive

Fatmeh Tofan1, Mohammad Hossein Rahimi-Rad1, Yosef Rasmi2, Shagayeg Rahimirad3
1. Internal Medicine Dept., Faculty of Medicine, Urmia University of Medical Sciences, Urmia, 2. Dept. of Biochemistry, Faculty of Medicine, Urmia University of Medical Sciences, Urmia, 3. Faculty of Medicine, Tabriz University of Medical Sciences, Tabriz, Iran

Rezumat

Spitalizarea pentru exacerbarea acută a bronhopneumopatiei cronice obstructive (EABPOC) se asociază cu un risc crescut de mortalitate şi complicaţii. Scopul studiului a fost de a evalua utilitatea clinică a nivelului seric al proteinei C reactive înalt, senzitive (hs-CRP) la internare pentru predicţia evoluţiei la pacienţii internaţi cu EABPOC. Metodă: Pacienţii consecutivi internaţi cu EABPOC într-un spital public universitar au fost studiaţi prospectiv. Evoluţia nefavorabilă a fost definită ca apariţia uneia sau a mai multor dintre următoarele eventualităţi: (1) decesul în spital sau în decursul a 30 de zile după externare; (2) transfer în secţia de terapie intensivă şi/sau intubaţie şi ventilaţie mecanică, (3) reinternarea pentru BPOC în următoarele 30 de zile. S-au calculat şi corelaţiile dintre hs-CRP şi durata de spitalizare şi VEMS % din prezis. Rezultate: Din 60 de pacienţi, 22 au avut evoluţie nefavorabilă şi 38 evoluţie favorabilă. Nu au existat diferenţe semnificative între cele două grupuri în privinţa vârstei medii, genului, statutului de fumător şi spitalizărilor anterioare (p>0.05). Rata evoluţiei nefavorabile a fost de 56,6% la cei cu nivel seric al hs-CRP egal sau mai mare de 100 mg/ml, faţă de 24,3% la pacienţii cu hs-CRP sub 100 mg/ml (p=0.01). Concluzii: Nivelul seric al hs-CRP la internare este un predictor al evoluţiei în EABPOC. Un nivel al hs-CRP peste 100 mg/ml s-a asociat cu o probabilitate de aproape patru ori mai mare pentru evoluţia nefavorabilă.

 
Cuvinte-cheie: bronhopneumopatie cronică obstructivă, exacerbare, evoluţie, predicţie, hs-CRP

 

Articol

application Proteina C reactivă înalt senzitivă ca predictor al evoluţiei nefavorabile la pacienţii cu exacerbare acută a bronhopneumopatiei cronice obstructive
3/2012

Bronșiectazii non-chistice: corelaţii patologice între parametrii compoziţiei corporale, sindromul inflamator sistemic cronic și funcţia respiratorie

Adina M. Țurcanu, Traian Mihăescu
Universitatea de Medicină și Farmacie „Grigore T. Popa” Iași, Facultatea de Medicină Generală, Disciplina de Pneumologie

Rezumat

Cauzele bronșiectaziilor pot fi secundare unor afecțiuni pulmonare sau idiopatice. Efectele determinate de această patologie se regăsesc pe mai multe planuri. Scop. Determinarea relațiilor dintre parametrii compoziției corporale, sindromul inflamator sistemic cronic și funcția respiratorie la pacienții cu bronșiectazii. Material și metodă. Au fost înrolați în studiu 35 de pacienți cu bronșiectazii diagnosticate prin HRCT (High Resolution Computer Tomograph) și un lot-martor de 35 pacienți cu BPOC. Protocolul a inclus testarea subiecților din ambele loturi, în afara episoadelor infecțioase acute, pentru determinarea compoziției corporale, funcției respiratorii și inflamației sistemice. Rezultate. Modificările parametrilor compoziției corporale s-au corelat semnificativ cu cele determinate de prezența sindromului inflamator sistemic și alterarea funcției respiratorii, în principal în lotul cu bronșiectazii față de lotul martor. Concluzii. Există o relație importantă între parametrii studiați, fapt ce denotă că un tratament adaptat și țintit va conduce la îmbunătățirea statusului general al pacientului.

 
Cuvinte-cheie: bronșiectazii, compoziție corporală, inflamație, funcție respiratorie

 

Articol

application Bronșiectazii non-chistice: corelaţii patologice între parametrii compoziţiei corporale, sindromul inflamator sistemic cronic și funcţia respiratorie