romana english

Referate Generale

Refluxul gastroesofagian si astmul bronsic – mecanismele fiziopatologice si managementul lor

Gabriela Jimborean1, Edith Simona Ianosi1, Emese Aberle2, Alexandra Comes2 Contact: Gabriela Jimborean, gjimborean@yahoo.com
1. U.M.F. Targu-Mures, Clinica de Pneumologie Targu-Mures; 2. Clinica de Pneumologie, Spitalul Clinic Judetean Mures

REZUMAT

Refluxul gastroesofagian si astmul bronsic sunt comorbiditati frecvent intalnite, ce intretin o relatie ambivalenta generatoare a unui cerc vicios in care refluxul gastroesofagian creste simptomele astmatice sau precipita astmul bronsic, iar astmul bronsic poate declansa sau agrava boala de reflux gastroesofagian. Mecanismele fiziopatologice ale acestor interrelatii sunt imperfect elucidate, in ciuda preocuparilor intense ale specialistilor din cele doua domenii. Au fost incriminate: reflexele vagale bronhoconstrictoare eso-bronsice, hiperreactivitatea bronsica si inflamatia neurogena indusa de patrunderea acidului clorhidric in esofag, microaspiratia acidului clorhidric in caile respiratorii cu efecte „trigger" astmatice, cresterea rezistentei bronsice sau intensificarea raspunsului imun la antigene. Obstructia bronsica din astmul bronsic necontrolat si unele efecte ale medicatiei antiastmatice pot scadea presiunea sfincterului esofagian inferior, cu declasarea sau agravarea refluxului gastroesofagian. Diagnosticul refluxului gastroesofagian la pacientii astmatici implica un examen clinic atent, dar si teste functionale digestive (monitorizarea timp de 24 de ore a pH-ului esofagian) si morfologice (eso-gastroscopia). Tratamentul bolii de reflux gastroesofagian la pacientii cu AB reclama eliminarea factorilor de risc comuni ambelor afectiuni, regim igieno-dietetic, inhibitori de pompa de protoni.

Cuvinte-cheie: refluxul gastroesofagian, astmul bronsic, monitorizarea 24 de ore a pH-ului esofagian, tratament antireflux