Nodulul pulmonar solitar: criterii de diagnostic, management

Rezumat

Gabriela Jimborean1, Edith Simona Ianosi1, Alexandra Comes2, Corina Budin2, Delia Preda3

1Clinica Pneumologie, UMF Tg. Mures
2Clinica Pneumologie Tg. Mures
3UMF Cluj - Napoca, Clinica de Radiologie

Contact: Gabriela Jimborean, gjimborean@yahoo.com

REZUMAT

Nodulul pulmonar solitar (NPS) reprezinta o descoperire frecventa la radiografia pulmonara simpla (Rgr.) sau la tomografia computerizata
(TC). Diagnosticul si managementul NPS nu este inca complet standardizat. Un procent important din NPS il constituie nodulii maligni
(cancer bronhopulmonar primitiv sau metastaze ale altor neoplazii extrapulmonare). Primul obiectiv al diagnosticului este precizarea caracterului
benign sau malign al NPS prin mijloace nonivazive ceea ce va ghida conduita ulterioara de diagnostic si tratament. Mijloacele noninvazive
de diagnostic sunt: clinice (varsta, factorii de risc - statutul de fumator, expunerea la noxe respiratorii, istoricul de tumori, focar TB etc.),
TC (dimensiunea NPS, rata de crestere in timp, conturul, prezenta calcifierilor, semnul bronhiei, nodulii sateliti, semne de invazie etc),
tomografia cu emisie de pozitroni (PET) si fuziunea PET-TC, PET-TC cu substanta de contrast (captare crescuta a trasorului in procesele
maligne). Un diagnostic initial de mare probabilitate de benignitate va evita procedeele invazive de tipul rezectiilor pulmonare in cazul NPS
benigni iar unul de malignitate va recomanda investigatii ulterioare invazive (biopsii percutane sau transbronsice prin bronhoscopie,
toracoscopie, toracotomie) si un tratament adecvat precoce cu intentii curative si rata ridicata de supravietuire (NPS = stadiul IA al cancerului
bronhopulmonar).
Cuvinte cheie: nodul pulmonar solitar, criterii nonivazive/invazive de diagnostic

Articol