Lucrari originale

Terapia cu presiune pozitivă la pacienții cu aritmii cardiace și Sindrom de Apnee în Somn de tip Obstructiv

Introducere. Terapia cu CPAP la pacienții cu aritmii cardiace și Sindrom de Apnee în Somn de tip obstructiv (SASO) poate avea efecte favorabile prin corectarea hipoxemiei intermitente și activării simpatice.
Obiectivul lucrării. Evaluarea efectului terapiei cu presiune pozitivă (CPAP) asociată terapiei farmacologice în controlul frecvenței și prevenția recurenței aritmiilor la pacienții cu SASO.
Material și metodă. Studiu prospectiv, interventional, în care au fost incluși pacienți diagnosticați cu SASO (poligrafie cardio-respiratorie, IAH>5/ora) și aritmii (EKG repaus, Holter EKG) structurați în două grupuri: grupul A (terapie farmacologică) și grupul B (terapie farmacologică asociată CPAP). Pacienții din cele două grupuri au fost evaluați la includerea în studiu (T0), la 3 și 6 luni (T3 și T6) privitor la tipul, severitatea si recurența tulburărilor de ritm cardiac.
Rezultate. Au fost studiați 36 pacienți (31 bărbați), vârsta medie 63,2±12 ani. În grupul A: 7 pacienți cu extrasistolie ventriculară (EV), 8 cu fibrilație atrială permanentă (FiA), unul cu flutter atrial, doi cu tahicardie paroxistică supraventriculară (TPSV). In grupul B: 8 cu EV, 5 cu FiA, 2 cu istoric de fibrilație atrială recurentă, 3 cu TPSV. Indexul de Desaturare s-a corelat pozitiv cu Indexul de Apnei Hipopnei (r: 0.74, p <0.001). La T6 au fost evaluați 12 pacienți din grupul B și 18 din grupul A. În grupul B, frecvența cardiacă medie la pacienții cu FiA a fost de 69 /min., mai mică decât în grupul A (82/min.), nu s-a constatat recurența FiA și semnificativ mai multi pacienți cu EV au trecut din clasa II în clasa I Lown comparativ cu grupul A. În grupul B, frecvența cardiacă s-a corelat semnificativ statistic cu IAH (r: 0.53, p <0.005).
Concluzii. La pacienții cu SASO, terapia cu CPAP asociată terapiei farmacologice are efecte favorabile asupra prevenirii recurențelor, controlului frecvenței cardiace la pacienții cu FiA și scăderea severității extrasistoliei ventriculare.
Cuvinte-cheie: aritmii cardiace, sindrom de apnee în somn de tip obstructiv, CPAP

Articol

“Inspirom” – o privire de ansamblu asupra relaţiei dintre pneumolog şi pacientul cu BPOC în România

Scopul acestui studiu a fost de a furniza o imagine a investigării multiplelor probleme clinice şi de îngrijire întâmpinate de pacienţii cu BPOC în relaţia cu practicianul.
Într-un studiu observaţional prospectiv de 6 luni (sponsorizat de compania farmaceutică Servier), început în 2012 şi încheiat în 2013, realizat în servicii de ambulator, care a implicat 39 de medici (din diferite centre pneumologice din ţară) am urmărit atât comportamentul medicilor, cât şi al celor 1.131 de pacienţi legat de indicaţiile terapeutice şi complianţa pacientului la indicaţiile medicale la 2 luni după iniţierea terapiei. În acest studiu observaţional am analizat prin prisma noii clasificări GOLD pacienţii cu BPOC la momentul recrutării până la următoarea vizită de monitorizare la 2 luni. Am aplicat pentru prima dată noua clasificare GOLD în România ca o modalitate de analiză peransamblu în perioada de supraveghere. Rezultatele arată că, la momentul detectării bolii, 56% din pacienţi aveau obstrucţii uşoare şi moderate (stadiul 1-2 GOLD) şi 44% erau în stadiul GOLD 3-4. Când am folosit noua clasificare GOLD 46,4% erau în stadiul GOLD nou C şi D, 35% aveau un CAT peste 20 şi 25% un mMRC peste 2. Rezultatele studiului pot fi semnale de alarmă legate de numărul mare de fumători cu această boală, de lipsa implicării medicilor în combaterea consumului de tutun şi supraevaluarea formelor uşoare de boală. Toate aceste elemente pot ghida programele viitoare de prevenţie şi screening‑activ al bolii.
Cuvinte‑cheie: BPOC, GOLD, complianţă, mMRC