Lucrari originale

Inflamatia neutrofilica ca indicator al severitatii astmului

REZUMAT

Scopul acestui studiu a fost de a analiza gradul inflamatiei neutrofilice la nivelul mucoasei bronsice la pacientii diagnosticati cu astm bronsic.

Material si metoda: Au fost examinati un numar de 21 pacienti cu astm de diferite grade de severitate (conform GINA). Fragmentele de mucoasa bronsica au fost obtinute prin fibrobronhoscopie si au fost prelucrate pentru examinarea morfologica in vederea imunomarcajului cu anticorpi anti-elastaza.

Rezultate: A fost gasit un numar semnificativ mai mare de neutrofile la examinarea microscopica la pacientii cu astm sever fata de pacientii cu forme usoare de astm sau fata de martor(r=0,79, p<<0,01).

Concluzii:Rezultatele acestui studiu sugereaza ca neutrofilele pot fi considerate un marker specific pacientilor cu astm bronsic sever.

Cuvinte cheie: astm bronsic, inflamatie, neutrofile.  

Contact: Constantin-Cristian Grigoras, Spitalul Clinic Pneumologie, Ambulatoriul de Specialitate, Str. Dr. I. Cihac, nr 30, 700115, Iasi. E-mail: c_grigoras@hotmail.com

Articol

Si lucratorii din domeniul sanitar fumeaza – cine, cat de mult si de ce?

Rezumat

In acest studiu observational bazat pe un chestionar original, am investigat un grup de lucratori in domeniul sanitar - fumatori angajati ai unui spital universitar, pentru a identifica trasaturile de baza ale fumatului. Un total de 137 de fumatori au fost rugati sa raspunda la intrebari voluntar si anonim. Rata de raspuns a fost de 70%: din cei 96 de participanti cu chestionare valide 93% erau femei, mai ales asistente (71%), cu varsta medie 40,5 ani (19-58 ani). Au inceput sa fumeze in medie la 20 de ani, 83% au inceput inainte de 23 de ani. Durata medie a fumatului a fost de 19,1±9,378 ani si numarul mediu de tigari pe zi a fost de 17±7,90. Ei fumeaza 18±13,55 pachete-an; 25% fumeaza 7,42 pachete-an, 25% fumeaza >27,5 pachete-an. Aproximativ 59% au incercat si nu au reusit sa se lase iar 61% intentioneaza sa abandoneze fumatul (cei casatoriti semnificativ mai multi decat cei singuri). Cele mai importante motive pentru a fuma au fost, in ordine: a) obisnuinta (35,36%), b) nervozitatea (12,13%) si c) placerea (11,11%). Plictiseala si dorinta au fost rareori mentionate, doar 7 (7,3%) au recunoscut dependenta. Este nevoie urgenta de educatie medicala continua privind fumatul ca boala inducatoare de dependenta, preventia sa primara si remediile, inclusiv asistenta profesionala in abandonul fumatului.

Cuvinte cheie: fumat, lucratori in domeniul sanitar, epidemiologie, chestionar

Contact: Dragica Pesut, MD, PhD, Institute of Lung Diseases and Tuberculosis Research and Epidemiology Department, 11000 Belgrade, Visegradska 26, Serbia, E-mail: dragica.pesut@gmail.com  

Articol