romana english

Cazuri clinice

Tuberculoză pulmonară multi macronodulară (bacteriologic negativă) confirmată histologic

Gabriela Jimborean, Roxana Maria Nemeș, Paraschiva Postolache, Doina Milutin, Edith Simona Ianoși
Tuberculoză pulmonară multi macronodulară (bacteriologic negativă) confirmată histologic

Context: Tuberculoza pulmonară poate fi confirmată fie prin examenul bacteriologic pozitiv din spută, aspirat bronșic sau prin biopsii (microscopie și /sau cultură), fie prin examinarea histopatologică care evidenţiază granuloame tuberculoase specifice. Atunci când microscopia este in mod repetat negativă prin metode non-invazive, este necesară biopsia pulmonară prin toracoscopie pentru confirmare și diagnostic diferenţial.

Prezentare de caz: O pacientă în vârstă de 40 de ani, de sex feminin (nefumătoare, diabetică, cu expunere în antecedente la substanţe chimice),a fost internată în spital pentru scădere în greutate, tuse uscată, inapetenţă, paloare, oboseală. Radiografia toracică și CT-ul toracic au evidenţiat multipli macronoduli neregulaţi, cu diferite forme, repartizaţi în mod aleatoriu în plămâni. Examenul bacteriologic microscopic (BAAR) din șase spute spontane a fost negativ. Bronhoscopia a evidenţiat bronșita acută. Aspiratul bronsic a fost negativ pentru celule tumorale și BAAR. Mai multe biopsii din peretele bronșic au prezentat modificări nespecifice. Testele de biologie moleculară pentru detectarea specifică a acizilor nucleici (Polymerase Chain Reaction) sau tomografia cu emisie de pozitroni (pentru a diferenția nodulii benigni de cei maligni) nu au fost accesibile. Biopsii multiple din parenchimul pulmonar și pleură au fost obţinute prin toracoscopie. Examenul histopatologic a relevat multiple granuloame tuberculoase specifice. Tratamentul complex antituberculos (9 luni) a dus la vindecarea totală a bolii și resorbţia nodulilor. Ultima vizită a pacientei (după 2 ani) nu a arătat recidivă clinică /imagistică sau bacteriologică a bolii.

Concluzie: Tuberculoza se poate prezenta sub forma unor multipli macronoduli răspândiţi aleator în parenchimul pulmonar. Toracoscopia împreună cu multiple biopsii pulmonare largi este recomandată pentru diagnosticul leziunilor pulmonare multinodulare, mai ales atunci când examenul bacteriologic / citologic din aspiratul bronșic nu a reușit să certifice diagnosticul. Examenul histologic din biopsiile toracoscopice permite diagnosticul diferenţial între entităţile cu manifestări macronodulare: tuberculoză, cancer pulmonar primitiv, limfom, metastaze sau boli fungice invazive.

Cuvinte-cheie: tuberculoză, leziuni macronodulare, granulom cazeos tuberculos

Fibrilație atrială la un pacient astmatic cu acidoză lactică indusă de albuterol

Alan Reyes-Mondragon, Guillermo Delgado-García, Adán Pacheco-Cantú, Nancy Contreras-Garza, Dionicio Ángel Galarza-Delgado, Julio González-Aguirre
Fibrilație atrială la un pacient astmatic cu acidoză lactică indusă de albuterol

Astmul este o boală respiratorie cronică extrem de răspândită care afectează milioane de oameni din întreaga lume. Beta 2 agoniștii cu durată scurtă de acțiune induc bronhodilatație și, de obicei, sunt prescrise ca un medicament de salvare. Aceste medicamente sunt recunoscute ca fiind o cauză de hiperlactatemie și, mai puțin frecvent, de acidoză lactică. Beta 2 agoniștii cu durată scurtă de acțiune sunt de asemenea cunoscuți pentru potențialele lor efecte adverse cardiovasculare, cum ar fi fibrilația atrială. Diagnosticul diferențial și tratamentul ulterior al acestei entități sunt importante datorită prognosticului legat de aceasta. În această raportare de caz, vom descrie asocierea neobișnuită dintre acidoza lactică indusă de albuterol și fibrilația atrială la un pacient cu exacerbare de astm.

Cuvinte-cheie: acidoză lactică, albuterol, astm, fibrilație atrială

Cauză infecțioasă de boală interstițială pulmonară

Ariadna Petronela Fildan, Claudia Lucia Toma, Elena Danteș, Oana Arghir, Aneta Șerbescu, Doina Tofolean
Cauză infecțioasă de boală interstițială pulmonară

Prezentăm cazul unui pacient de sex masculin de vârstă medie, anterior sănătos, fără antecedente personale de alte boli, care a fost internat în spitalul nostru prezentând febră, scădere în greutate și semne și simptome de insuficiență respiratorie acută. Tomografia computerizată toracică a arătat numeroase leziuni chistice, opacități difuze tip sticlă mată, fagure de miere și zone de consolidare. O infecție cu HIV a fost confirmată, iar diagnosticul de pneumonie cu Pneumocystis jirovecii a fost făcută pe frotiul de spută indusă. După inițierea tratamentului oral cu trimetoprimsulfametoxazol, evolutia clinică s-a îmbunătățit rapid. Este important să se ia în considerare faptul că infecțiile oportuniste, cum ar fi pneumonia cu Pneumocystis jirovecii, pot apărea nu numai la pacienții diagnosticați anterior cu infecție HIV, dar, de asemenea, și la pacienții fără un istoric medical de boli imunosupresoare.

Cuvinte‑cheie: infecție HIV, Pneumocystis jirovecii, boală interstițială

Sindromul hepatopulmonar: o cauză neobișnuită de dispnee în secţii de pneumologie – prezentare de caz

Anca Macri, Florica Negru, Radu Stoica, Alexandra Diaconu, Mariana Barbu, Dan Spătaru
Sindromul hepatopulmonar: o cauză neobișnuită de dispnee în secţii de pneumologie – prezentare de caz

Sindromul hepatopulmonar este una dintre complicaţiile posibile ale afecţiunilor hepatice cronice, definit din punct de vedere clinic prin alterarea oxigenării. Substratul fiziopatologic al insuficienţei respiratorii este reprezentat de șuntul intrapulmonar, ca rezultat al dilataţiilor vasculare anormale din plămâni. Este raportat cazul unui pacient de sex masculin în vârstă de 52 de ani, ex-fumător, cu antecedente de tuberculoză pulmonară și de consum important de alcool, care a fost internat în secţia de pneumologie pentru dispnee de repaus și cianoza extremităţilor. Examenul clinic a fost sugestiv pentru ciroză hepatică, asociind semnele unei pneumonii. Au fost remarcate variaţii ale SaO2 în funcţie de poziţie: platipnee și ortodeoxie. Analiza gazelor arteriale a arătat hipoxemie severă (corectată doar parţial de administrarea oxigenului în debit mare), iar pletismografia a evidenţiat doar un sindrom obstructiv ușor, dar cu alterare severă a transferului prin membrana alveolo-capilară. S-a ridicat suspiciunea unui sindrom hepato-pulmonar, confirmat ulterior prin efectuarea unei ecocardiografii cu contrast care a arătat prezenţa unui șunt intrapulmonar. Deși se consideră a fi o complicaţie relativ frecventă a afecţiunilor hepatice cronice, sindromul hepatopulmonar poate fi adresat mai întâi serviciilor de pneumologie pentru acuzele respiratorii din cadrul acestuia. Statusul socio-economic precar al pacientului a fost motivul principal de limitare a opţiunilor terapeutice și de pierdere a cazului din supraveghere.

Cuvinte‑cheie: sindrom hepatopulmonar, ciroză hepatică, insuficienţă respiratorie, ecocardiografie de contrast

Chilotorax și ascită chiloasă secundare infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis la pacient cu SIDA cu test PCR negativ

Ángel Del Cueto-Aguilera, Héctor Raúl Ibarra-Sifuentes, Guillermo Delgado-García, Alexandro Atilano-Díaz, Dionicio Ángel Galarza-Delgado
Chilotorax și ascită chiloasă secundare infecţiei cu Mycobacterium tuberculosis la pacient cu SIDA cu test PCR negativ

Mycobacterium tuberculosis este o cauză rară de chilotorax și ascită chiloasă. Prezentăm cazul unei paciente de 46 de ani cunoscută cu SIDA și tuberculoză pulmonară, neaderentă la tratament care se internează pentru dispnee, durere toracică de tip pleuritic și durere abdominală. Radiografia de torace pune în evidență revărsat pleural stâng, iar CT cu substanță de contrast: revărsat pleural stâng și lichid în cavitatea pleurală. Toracenteza și paracenteza au evacuat lichid chilos. Examenele lichidului evacuat: bacteriologice (GeneXpert MTB/RIF Assay) sunt negative pentru Mycobacterium tuberculosis, nu se identifică celule tumorale. Sub tratament antituberculos evoluţia pacientei este favorabilă. Chiar in prezenţa unui PCR negativ, Mycobacterium tuberculosis trebuie inclus in diagnosticul diferenţial al chilotoraxului și ascitei chiloase.

Cuvinte‑cheie: chilotorax, ascită chiloasă, Mycobacterium tuberculosis, sindrom de imunodeficienţă dobândită, medicamente antituberculoase