romana english

LUCRĂRI ORIGINALE

Prevalența fumatului activ și pasiv, cunoștințe despre consilierea antifumat în rândul studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș,

Zoltán Preg, Edith Simona Ianoși, Enikő Nemes-Nagy, Mihály Imre László, Zita Fazakas, Márta Germán-Salló, Dalma Bálint-Szentendrey, Zoltán Ábrám, Péter Balázs, Kristie L. Foley, Pál István Kikeli
Prevalența fumatului activ și pasiv, cunoștințe despre consilierea antifumat în rândul studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu Mureș, specializarea Medicină generală – datele inițiale ale primului proiect „Universitatea medicală liberă de fumat”
Conducerea Universităţii de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș a declarat în 2014 că dorește să devină prima universitate medicală liberă de fumat. Pentru a orienta strategia de implementare a măsurilor de intervenție ulterioare, s-a efectuat o evaluare inițială în martie 2014.
Scopuri. Evaluarea prevalenței fumatului activ și pasiv, a atitudinilor față de politicile de restricționare a fumatului, precum și a cunoștințelor despre metodele actuale de consiliere antifumat în rândul studenților de la Universitatea de Medicină și Farmacie din Târgu-Mureș, specializarea Medicină generală.
Metode. Am utilizat un chestionar derivat din cel folosit de Organizaţia Mondială a Sănătăţii în cadrul studiului GHPSS (Global Health Professions Students Survey). Populația-țintă a fost constituită din toți studenții Facultății de Medicină, specializarea Medicină generală, din toți anii de studiu. Din totalul de 2197 de studenți, au participat la evaluare 1897 (86,3%). Am utilizat programul IBM-SPSS, versiunea 22, pentru evaluarea statistică descriptivă.
Rezultate. Prevalența fumatului de ţigarete a fost de 33,7% (30,5% femei, 40,5% bărbați). Prevalența utilizării altor produse de tutun a fost 15,1%, (10,2% femei, 25,5% bărbați). Fiecare al cincilea fumător activ (21%) a recunoscut că a fumat în incinta universității pe parcursul anului precedent. Numai 15,3% dintre studenți au declarat că au primit instruire formală despre abordarea pacientului privind renunțarea la fumat. Doar 26,6% dintre studenţi au declarat că au auzit despre utilizarea metodelor farmacologice pentru tratamentul dependenței de nicotină.
Concluzii. Prevalența fumatului este crescută în rândul studenților din cadrul UMF din Târgu-Mureș, specializarea Medicină generală. În pofida regulamentului actual de interzicere a fumatului în clădirea universității, fiecare al cincilea student fumător recunoaște că a fumat în incinta universității. Este necesară reîntărirea și respectarea regulamentelor de interzicere a fumatului, pentru a reduce expunerea actuală la fumatul pasiv în clădirea universității. Totodată, este necesară creșterea nivelului de cunoștințe legate de metodele de abordare curentă clinică a pacientului fumător.
Cuvinte-cheie: fumat, studenții la medicină, atitudini, fumat pasiv, instruire

Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv – o nouă patologie secundară fumatului?

Mihaela Trenchea, Agripina Rașcu, Maria Șuță, Oana-Cristina Arghir
Sindromul de apnee în somn de tip obstructiv – o nouă patologie secundară fumatului?
Introducere. Fumatul și sindromul de apnee obstructivă în somn (SASO) au în comun hipoxia și îmbătrânirea precoce, cu prevalență în creștere. Fumatul este un factor de risc important în apariția SASO, contribuie la creșterea severității acestei afecțiuni, amplifică expresia comorbidităților SASO și induce un cerc vicios ce contribuie la creșterea morbidității și mortalității. Scopul acestui studiu a fost evaluarea impactului fumatului asupra SASO.
Material și metodă. Un studiu transversal de prevalență a SASO în funcție de expunerea la fumat și de comorbiditățile asociate (cardiace, metabolice, BPOC și astm), pe durata a 42 de luni, s-a efectuat la un număr de 326 de adulți, cu acuze respiratorii în somn, pe baza datelor clinice (indicele de masă corporală [IMC], chestionarele Epworth și de expunere la fumat) și paraclinice (metoda poligrafică cardiorespiratorie nocturnă). Criteriul principal pentru diagnosticul SASO a fost reprezentat de indicele apnee-hipopnee (IAH) de ≥5 evenimente obstructive/ora de somn.
Rezultate. 228 din cei 326 de adulți, cu predominanța vârstei egală sau peste 50 de ani (67%), a sexului masculin (73%) și a fumatului (65,64%), au fost diagnosticați cu tulburări respiratorii în timpul somnului. Valoarea medie a IAH a fost crescută (33,01/ora de somn), fiind influențată de decada de vârstă (p=0,005). Indicele de desaturare (ID)/ora de somn s-a corelat cu bolile asociate SASO și fumat (p<0,05), IMC, obezitatea și IAH (p<0,01). Prevalența SASO a fost crescută în rândul pacienților cu tulburări respiratorii în timpul somnului (89,47%) și a fumătorilor (64,48%). SASO a fost de două ori mai frecvent la fumători versus pacienţi cu alte tulburări respiratorii din timpul somnului (p<0,0000003), în special la marii fumătorii (p=0,045). Formele severe ale SASO s-au corelat cu fumatul, cu valori medii ridicate ale IAH (p=0,032) și cu ID (p=0,017), fiind de 2,2 ori mai frecvente la marii fumători (p<0,007). Bolile cardiace, BPOC și astmul asociate SASO au fost influențate semnificativ de fumat (p<0,03). Valorile medii ale IAH și ID apar semnificativ crescute la fumătorii cu SASO, dar fără BPOC asociat (n=50), versus nefumători (n=100) (F=32,417; p=0,000; respectiv F=29,417; p=0,000), fără influența IMC (F=3,786; p<0,06). În concluzie, apariția, prevalența și severitatea SASO sunt influențate de fumat.
Cuvinte-cheie: SASO, BPOC, IAH

Nivelul seric al GDF-15 în sindromul de apnee obstructivă în somn

Laura-Georgiana Moise, Daciana-Silvia Marta, Ioan-Ștefan Clapon, Elena Moldoveanu
Nivelul seric al GDF-15 în sindromul de apnee obstructivă în somn
Introducere. Factorul de creștere și diferențiere 15 (GDF-15) este o citokină produsă în condiții de stress (hipoxie, stres oxidativ), biomarker implicat în remodelarea cardiacă, cu rol prognostic în monitorizarea evoluției bolilor metabolice și cardiovasculare. Asocierea comorbidităților cardiometabolice la pacienții cu sindrom de apnee obstructivă în somn (OSAS) este bine cunoscută. Am pornit de la ipoteza că există o asociere între parametrii fiziologici înregistrați în timpul somnului și nivelul seric al GDF-15.
Scop. Investigarea corelației dintre nivelul seric al GDF-15 și severitatea OSAS.
Metode. Au fost incluși în studiu 81 de pacienți cu suspiciune de apnee obstructivă în somn, care au fost evaluați cu ajutorul poligrafiei cardiorespiratorii. Subiecții au fost împărțiți, în funcție de severitatea OSAS, în trei grupuri: grupul fără OSAS (AHI<5; n=28), grupul cu OSAS ușor-moderat (AHI: 5-29,9; n=23) și grupul cu OSAS sever (AHI≥30; n=30). Pacienții au fost evaluați anamnestic, clinic și paraclinic, prin investigații de laborator și poligrafie cardiorespiratorie. S-a investigat relația dintre parametrii clinici și paraclinici.
Rezultate. Nivelul seric al GDF-15 a fost semnificativ mai mare în grupul OSAS față de grupul non-OSAS (p<0,05) și a crescut odată cu severitatea OSAS. Am observat o corelație pozitivă și semnificativă statistic între nivelul GDF-15, AHI (r2=0,34, p=0,02) și indexul de desaturare [ODI (r2=0,37, p=0,01)]. Nivelul GDF-15 a fost corelat cu ODI, independent de vârstă și de IMC (p<0,05). În cazul grupului cu OSAS sever, am identificat o corelație pozitivă între nivelul GDF-15 și colesterolul total (r2=0,57, p=0,02), valorile medii ale saturației minime în oxigen (r2=0,64, p=0,009), valorile medii ale saturaţiei medii (r2=0.53, p=0,03) și AHI (r2=0,71, p=0,003) și o corelație negativă cu HDL (r2=-0,57, p=0,02).
Concluzii. S-a demonstrat că nivelul seric al GDF-15 a crescut odată cu severitatea OSAS și valorile acestuia s-au corelat cu ODI și cu media saturației minime în oxigen.
Cuvinte-cheie: GDF-15, apnee obstructivă în somn, index de desaturare, stres oxidativ