romana english

CAZURI CLINICE

Relaţia dintre fibroza chistică și diabet la adolescenţi

Svetlana Sciuca, Andrian Chiriac, Serghei Covanțev, Xenia Bondareva, Ludmila Balanețchi
Relaţia dintre fibroza chistică și diabet la adolescenţi
Diabetul zaharat asociat fibrozei chistice este cea mai frecventă comorbiditate la pacienții cu fibroză chistică și poate apărea la orice vârstă, inclusiv în copilărie, dar prevalența crește odată cu înaintarea în vârstă. Prezentăm cazul unei paciente de sex feminin (15 ani) și cazul unui pacient de sex masculin (17 ani) internați în Centrul de fibroză chistică. Pacienții aveau simptome pulmonare precum tuse cronică zilnică cu spută vâscoasă mucopurulentă în cantitate mare, de culoare galben-închisă, mai intens dimineața, cu striuri de sânge recurente, dispnee în timpul efortului fizic moderat și respirație șuierătoare permanentă. Acuzele principale erau poliurie, polidipsie și, după efectuarea testelor de laborator, au fost diagnosticați cu diabet zaharat asociat fibrozei chistice. Diabetul zaharat asociat fibrozei chistice poate fi frecvent omis în practica clinică, din cauza simptomelor fibrozei chistice.
Cuvinte-cheie: fibroză chistică, diabet zaharat asociat fibrozei chistice, comorbiditățile fibrozei chistice

Stentarea căilor aeriene în neoplasmul pulmonar avansat – prezentare de caz

Mărioara Simon, Antonia Haranguș, Ioan Sergiu, Ioan Simon
Stentarea căilor aeriene în neoplasmul pulmonar avansat – prezentare de caz
Aproximativ 30% dintre pacienții cu diagnostic de cancer pulmonar au afectare endobronșică ce determină obstrucția căilor respiratorii mari (OCAM). Metodele endoscopice de dezobstrucție sunt: electrocauterizarea, laserterapia, crioterapia, coagularea cu plasmă de argon, dezobstrucția mecanică cu bronhoscopul rigid și stentarea cu efect imediat, respectiv întârziat. Protezarea endobronșică are un efect paliativ imediat la pacienții cu OCAM, cu ameliorarea semnificativă a calității vieții. Prezentăm cazul unui pacient în vârstă de 62 de ani, fumător, internat prin departamentul de urgență, pentru insuficiență respiratorie acută, stridor și hemoptizii. Imagistic s-a descris o formațiune tumorală mediastinală, iar bronhoscopic, obstrucție mixtă prin compresie extrinsecă, respectiv intrinsecă, determinată de o tumoare exofitică intraluminală situată în partea inferioară a traheii și în bronhiile principale. Examenul histopatologic a confirmat diagnosticul de carcinom cu celule scuamoase. Ca urmare, s-a montat un stent traheobronșic în formă de „Y". Procedura s-a dovedit salvatoare de viață și a ameliorat semnificativ calitatea vieții pacientului, permiţând continuarea dezobrucției prin radioterapie, lucru imposibil de realizat în absența stentului.
Cuvinte-cheie: stent, neoplasm pulmonar, bronhoscopie

Importanța testării de laborator pentru confirmarea trombofiliei ereditare și profilaxia episoadelor trombotice

Gabriela Jimborean, Paraschiva Postolache, Alpar Csipor, Edith Simona Ianoși
Importanța testării de laborator pentru confirmarea trombofiliei ereditare și profilaxia episoadelor trombotice
Prezentăm un caz de embolie pulmonară complicată, la o pacientă tânără cu trombofilie indusă de mutația factorului V (factor V Leiden), pentru a sublinia importanța testării de laborator a trombofiliei la pacienții cu tromboză venoasă profundă (TVP). O pacientă de 22 de ani (nefumătoare, consumatoare de anticoncepționale) a fost internată în Clinica de Pneumologie pentru un episod brutal de durere toracică și febră. Pacienta a fost diagnosticată cu o lună înainte cu TVP femurală extinsă. S-au instituit tratament anticoagulant și un șunt arteriovenos pentru menținerea patenței venoase și prevenirea extensiei proximale a TVP. La internarea în Clinica de Pneumologie din Târgu-Mureș, CT-ul toracic a evidențiat un infarct pulmonar stâng cu o colecție mică pleurală. Examinarea bacteriologică din lichidul pleural a relevat un stafilococ auriu. Se instituie tratament antibiotic conform antibiogramei, anticoagulante și antiinflamatoare. Investigația largă a cauzelor trombofiliei decelează mutația factorului V (factor Leiden). După o evoluție favorabilă sub tratamentul conservator, pacienta se externează cu recomandarea de reducere chirurgicală a șuntului arteriovenos, tratament anticoagulant de lungă durată, excluderea anticoncepționalelor, purtarea permanentă a ciorapilor elastici, evitarea imobilizării prelungite a membrelor și evitarea fumatului. O sarcină viitoare va fi atent monitorizată, având în vedere riscul trombotic asociat sarcinii (tromboza venoasă profundă a mamei, avorturi spontane, preeclampsie sau opriri în creșterea fătului). Pe parcursul sarcinii, pacienta va beneficia de terapie anticoagulantă cu preparate heparinice.
Concluzii. Toate cazurile de TVP apărute la tineri trebuie investigate pentru evaluarea cauzelor genetice ale trombofiliei. Tratamentul anticoagulant este recomandat antepartum și post-partum la pacientele cu trombofilie pentru prevenirea complicațiilor tromboembolice asociate sarcinii.
Cuvinte-cheie: trombofilie, infarct pulmonar, factor V Leiden, profilaxie