Consideratii privind sindromul febril prelungit

Rezumat

Alexandru Crisan, Emilia Nicoara, Ruxandra Laza

Clinica II Boli Infectioase - Universitatea de Medicina si Farmacie Dr.V. Babes Timisoara

Contact: Alexandru Crisan, alexandrucrisan@msn.com

str. Simion Barnutiu 73, Ap.9, Timisoara 300304

REZUMAT

Inca din primele zile ale introducerii termometrizarii sistematice in uzanta clinica, sindromul febril prelungit (SFP) a fascinat si a generat numeroase frustrari clinicienilor si medicilor de laborator.

Autorii analizeaza particularitatile a 57 de pacienti cu SFP, internati in Clinica II de Boli Infectioase din cadrul Spitalului Clinic de Boli Infectioase si Pneumoftiziologie Dr.V.Babes Timisoara, in perioada iunie 2006 - iunie 2008.

Sunt prezentate datele legate de semnele si simptomele asociate SFP, dinamica febrei, spectrul etiologic al febrelor prelungite, conditiile favorizante de teren (deficite imune, comorbiditati), ponderea diverselor investigatii biologice si paraclinice in precizarea diagnosticului etiologic, durata spitalizarii, managementul cazurilor. 5% din cazurile de febra prelungita au ramas fara incadrare etiologica.

Sindromul febril, prin frecventa sa, prin potentialul de severitate pe care-l poate cumula, prin multitudinea etiologiilor implicate, ridica reale dificultati diagnostice si deseori impune colaborari interdisciplinare. Procentul detinut de patologia infectioasa in cazuistica studiata (73%) se distanteaza de situatia intalnita in tarile industrializate, in care febra prelungita de cauza infectioasa nu depaseste 27-33% din total (cu putin peste etiologia neoplazica). Procentul detinut de cazurile neprecizate etiologic s-a redus datorita cresterii accesibilitatii la investigatii de mare precizie si finete.

Cuvinte cheie: sindrom febril prelungit, spectru etiologic, diagnostic.